Detest leii care-s lei doar la ei în casă

La mine-n scară locuieşte un tânăr mare iubitor de alcool. E, acest cimpanzeu iubeşte atât de mult sticla încât a renunţat la familie pentru a-l putea venera în voie pe Bahus zi şi noapte.

Tot la mine-n scară mai locuiesc şi nişte lei ca cei despre care v-am vorbit în primul paragraf, oameni care se dau Greuceanu când de fapt sunt mai jos decât Hopa Mitică pe scara societăţii.

De câteva zile cimpanzeul o ţine tot într-o petrecere, dansează, cântă, ascultă manele până pe la ora 2 dimineaţa fără să se gândească câtuşi de puţin că locuieşte într-o comunitate nu într-o pădure din Africa.

Ce mă oftică cel mai tare este faptul că niciunul dintre cei ce se dau lei nu se duce la el la uşă să-l atenţioneze că deranjează sau să cheme poliţia. Ei, leii, stau şi ascultă liniştiţi şi cu coada-ntre picioare cum cimpanzeul îşi face de cap.

Iar când cimpanzeul doarme, adică ziua, îi auzi pe lei cum rag la soţiile şi copiii lor, frustraţi că n-au putut să se odihnească.

Păi fraţilor, acum înţeleg de ce unii vor trăi toată viaţa în cutii de chibrit, de ce unii nu-şi vor îndeplini niciun vis şi de ce pentru unii viaţa este un chin. Când te supui fără drept de apel voinţei unui maimuţoi beţiv şi prost, ce pretenţii ai ca odraslele tale să te asculte, ca soţia să-ţi fie fidelă şi ca viaţa să te răsplătească pentru munca pe care o depui?

Din punctul meu de vedere, şi aici fiecare are dreptul să creadă ce doreşte, viaţa este frumoasă doar dacă te lupţi să o faci frumoasă, nimeni nu te va trage de mânecă să te îndemne pe ce drum s-o apuci dacă tu stai bine-mersi şi aştepţi să-ţi pice totul din cer fără să pui umărul.

Liniştea, fericirea şi bogăţia vieţii se află în mâinile fiecăruia, dacă îi lăsăm pe alţii să ne răpească fericirea nu suntem cu nimic mai presus de animalele pe care pretindem că le dominăm.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *