Pour que tu m’aimes encore….

Iubirea … ah iubirea…. tanjim dupa ea, o regretam si o blestemam ca nu vine, cand vine o dam in bara cu gratie.

Sunt atatea lucruri care ma duc la disperare cateodata si cred ca nervii mei nu o sa reziste la presiunea aia, apoi ma faci asa fericita incat uit tot….. pasiunea pe care o pui atunci cand inveti, patima care te face sa devorezi cartile ma face geloasa ca le dai atentie lor mai multa decat mie, dar apoi iubirea si atingerea ta ma face sa visez mult peste nebunia aia pe care o am inainte,

Maine se fac 4 ani fara o luna de cand ne-am legat sfoara in jurul gaturilor, oriunde am fost, oricat de departe, oricat de suparati eram unul pe altu existam in inima unul pentru celalalt, oricate imbratisari am primit de la altii, tot ale noastre au fost cele care ne-au facut sa visam, buzele tale, atingerea ta, emotiile care le am cu tine sunt ca cele pe care le am in fata unui examen, ma duc aproape de nebunie si ma fac sa uit de tot ce e in jur.

In final ramanem noi….. buni, rai, urati, frumos, grasi, slabi, cu mutre sau fara, cu certuri sau fara, egoisiti sau nu, in final suntem noi doi in patul nostru adormind imbratisati.

E bine, e rau? nu stiu… tot ce pot spune e ca noi suntem si vom exista mereu ca NOI DOI oriunde si oricum.

Te iubesc, cu toate defectele si relele cu toate calitatiile si lucrurile bune. Neconditionat. si pentru totdeauna.

Lasă un răspuns