Preţul fericirii

Multe din lucrurile pe care le facem în viaţă, le facem nu pentru că aşa ne dorim, ci pentru că, într-un fel sau altul, suntem constrânşi de lumea exterioară sau cea interioară să le facem.

Imaginaţi-vă cum ar fi lumea dacă toţi am face doar ce ne-ar pofti inima, după mine, ar fi o lume imposibilă în care nu am putea trăi şi-n care nu ne-am putea creşte copiii.

De aceea, pentru a ne bucura de lucrurile care ne plac, trebuie, mai întâi, să plătim un anumit preţ, preţ care diferă de la o situaţie la alta şi căruia îmi place să-i spun preţul fericirii.

Atunci când preţul fericirii este plătit după dobândirea unui anumit lucru, cum ar fi, spre exemplu, ratele la o maşină nouă, bucuria pe care o resimţi nu durează mai mult de o lună, până când prima rată scadentă îţi bate la uşă.

Pentru a te bucura de un anumit lucru o perioadă îndelungată de timp sau pentru a te lăsa pradă plăcerilor vieţii trebuie, înainte de toate, să plăteşti preţul fericirii.

Tot ceea ce întreprindem în viaţa de zi cu zi are darul de a ne cizela caracterul şi de a ne face oamenii care, cu voia sau fără voia noastră, vom fi. Nimic nu este la voia întâmplării, legea compensaţiei este cea care, după mine, ne ghidează paşii prin viaţă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *